scoala hip-hop

La ora de Educatie Plastica se aude un susur duios, mai intens sau mai slab...
- Opreste telefonu-l ala ca-l recuperezi de la directiune.
bzzz, psss, ttttt
- Sa nu mai aud vre-un sunet ca va pun sa ascultati muzica mea.

- Doamna, ce muzica asculta-ti?
- Electronica.
- Va place Puya?
- Nici intr-un caz, sa nu aud vre-un Puya la ora, mai bine Ombladon cu Raku.
- Dar de ce?
- Nu are mesaj, se adreseaza romanilor in engleza, ce zice * aici am si cantat un pic asa angelic , " I can change the world, uuuu, I can change the world", dar nu zice si cum ar face asta, o alternativa ceva, prefer muzica cu texte consistente.

- Nu merge youtube pe telefon, cum a-ti zis ca-l cheama.
- Raku, nu mai stiu cum se numeste melodia.

pasari

Un sentiment ciudat, cardul de pasari oganizate in V trecu peste noi, inca mai exista pasari salbatice, am zis.

Mergand dimineata foarte devreme spre malul Muresului un fazan si-a luat zborul dintr-un copac. Ce pasare mare care zboara am gandit imediat.

toamna trista

- canalizarea cu tot procesul de sapaturi peste sapaturi in strada noastra si in tot cartierul ne-a scufundat in noroi
- visinul din fata casei s-a prabusit peste poarta doborat de vant
- un perete de "pamant"- caramida nearsa, al vecinilor s-a prabusit in cele din urma peste vechile cotete de la noi din curte si a spart acoperisul facand o mizerie indescriptibila
- Pisicool a murit, probabil a mancat otrava sau soarec otravit (otrava pusa de mine in pivnita unde el nu avea acces)
- povesti in sala profesorala despre copii care se tem sa mearga acasa , au tati betivi care-i bat, mame care nu se ingrijesc de ei sa-i imbrace bine si sa le dea mancare, protectia copilului nu ia masuri... copii de 7-10 ani

Educatie Plastica 0.1

Din 15 septembrie lucrez in invatamant.
Ar fi multe de povestit despre cum am ajuns aici, toata aventura examenului de titularizare, sedintele publice etc...

De vreo saptamana, dupa ce am predat Educatie Plastica de mai bine de 3 saptamani, incep sa am impresia ca traiesc intr-o lume paralela. Ma asteptam sa descopar cat de rupta este de realitate educatia plastica pt gimnaziu dar cu cat inaintez in materie am impresia ca joc intr-un teatru penibil de prost.
1.In primul rand nici cand m-am pregatit pentru examenul de titularizare nu aveam carti de pedagogie sau metodica predarii educatiei plastice, vizuale. Nu se gasesc nici la biblioteca nici la magazin, chiar daca sunt vreo 3 scrise in bibliografie. Asta ca si comentariul la remarca inspectoarei scolare pt arta care zicea ca ce slabe au fost rezultatele la partea de metodica la examenul de titularizare, NORMAL.
2.Toate lectiile le transpun dintr-un sistem american in cel romanesc deorece pe internet gasesc planificari de lectii in engleza. Pentru astea as avea nevoie de materiale pe care copii nu le au nici eu nu le am etc de exemplu mai multe tipuri de culori, hartii colorate, foarfeci, lipici etc...
3. Invatam pictura, din clasa a 5-a pana in a 8-a totul se invarte in jurul picturii. Compozitie, forma, tehnici de pictura etc-teoria culorii etc... Doar ca pictura la ora actuala lipseste din viata curenta a oamenilor in general. Este in cel mai bun caz un obiect de decor in sufragerie. Cum sa-l motivezi pe un copil, ce sa mai zic de parintii lui, sa invete pictura cand atentia si interesele lui nu au nimic de a face cu pictura. In general cultura vizuala a copiilor de acum este mai ales ocupata de ceea ce vad la TV, pe internet si pe strada- publicitate si street art.
4.De fiecare data intru la clasa si incepem acelasi teatru eu ma prefac autoritara si prezint pictura ca pe ceva foarte important ei se prefac obedianti si mazgalesc ceva acolo.

Ce as vrea eu sa facem :
- arta in etape istorice- pictura cu perioada ei de glorie de exemplu, sculptura cu perioada ei de glorie, design-ul de interior si de obiect, cinematograful, arta video, instalatia si asa mai departe; ideea ar fi sa fie prezentate toate formele de arta in contextul istoric si cu motivele pentru care acea arta era valabila atunci pentru oamenii acelor vremuri de exemplu pictura in renastere sau in impresionism, expresionism etc;
- timpul acordat incercarilor chinuitoare de a picta la nesfarsit cu griuri colorate si culori in nuante cat mai diverse sa se reduca considerabil, nu cred ca le va fi de folos acelor copii care nu doresc sa studieza mai departe arta,
- introducerea orelor de media literacy combinate cu educatia plastica/vizuala, in care sa se folosesca in mod creativ instrumente gen computer, aparat de fotografiat, camera de filmat si TV-ul
- analiza cliseelor, a stereotipurilor, a publicitatii in mod critic

Stiu, o parte din ceea ce am scris se incearca la liceu- la clasa a x-a exista in materie lectii despre moda, stil, cinematograf...

La 15-16 ani deja copii ar trebui sa fie in stare sa intelega ce este publicitatea si cum opereaza ea, ce inseamna arta video sau arta contemporana, cum se produce un film etc. La clasa mea la intrebarea ce gasim acum in jurul notru original si necomercial am primit vreo 3 raspunsuri, muzica pe internet daca de anumite formatii gratuit (cateva melodii restul fiind cu plata), manelele (care nu sunt de fapt necomerciale ), si costumele populare. In rest la ora la care au facut design de tricou, am primit desene cu sigla fila pe ele, pe langa alte tricouri putin mai inventive. (in manual nu exista nici o legatura intre moda si corporatism, moda este facuta de un designer de elita si vulgarizata de restul lumii, lol)

spiritul vremii

De cateva nopti visez gramezi de bani... probabil este spiritul vremii... inca si acum le simt mirosul, parca simt bancnotele in mana... ii numar, sute de mii de lei in gramezi de bancnote de 100 sau de 1000... nu sunt toti ai mei. In ultimul vis dansam cu banii in mana, ceva manea despre bani, ii puneam sub forma de colier la gat si radeam.





Asta pentru fetisul banilor lichizi in vremurile lipsei de lichiditati.

never let me go

fashion

I just love fashion. ;)




ps. adica daca ai o viata anosta, monotona si "rutinata" pune pe tine niste "fashion" absurdo-extravaganto-sclipitor si intregul anturaj, mediul inconjurator tie va fi la fel cu exceptia ta care vei parea sarita de pe fix in sensul bun al cuvantului

bujac patria mea

Cu cearcane de un metru iau bicicleta si fug pana la alimentara. Nu "la italianu", cu toate ca ar fi fost mai fascinant, la alta. Cafea, paine.
Ca de obicei in cursul zilei in Bujac intalnesti doar o categorie de populatie femei cu copii, batrani si muncitori in constructii.In alimetara stau vreo 2 muncitori la coada, pe strada se aud sunete de burghiuri sau betoniere, un sunet indeparat de nisip dat cu lopata...
Ma uit la case.Sunt diverse constructii de la taranesti pe jumatate ingropate in pamant la vile portocalii sclipitoare. Cartierul asta este in continua transformare, cresc mansarde, cresc piloni, apar case noi cu arhitectura de carton. Casele din doua straturi caramizi de pamant nears - una de caramizi rosii au acoprisurile ondulate, multe primesc mansarede pe piloni, burlane lungi coboara in strada spre sant, strazile sunt neasfaltate, se asteapta canalizarea etc...
Bujac este inundabil. Exista o zona inalta si una inundabila doar ca nimeni nu stie care sunt acelea. Nu stiu exact cand a fost inundatie aici. Unii vecini zic ca nu a fost, vecina din fundul gradinii zice ca in 99 a stat apa in gradina.

bujac

Ma plimbam cu Emi pe la 8 si ceva prin Bujac, luminile se aprindeau. Lumina portocalie a apusului era treptat inlocuita de cea a becurilor. Umbrele intunecate ale copacilor intunecau trotuarul. In capatul strazii un om statea in mijlocul drumului, parea ratacit. Ma gandeam ca nu am stat suficient de mult nicaieri, nu am prieteni vechi niciunde, sunt straina pana in adancul sufletului si in cartierul asta. Observ ca in bezna ce se lasa casele nu au lumina, este ca si cum nimeni nu ar locui aici. In viteza pornesc spre casa, imping caruciorul la deal iar Emi incepe sa planga.

filme preferate

documentare

Jeppe Rønde - Jerusalem, min elskede

filme preferate

Hayao Miyazaki

- Tonari no Totoro (Vecinul meu Totoro)



- Sen to Chihiro no kamikakushi



si in rest toate filmele de Miyazaki

filme preferate

Darren Aronofsky - The fountine


Michel Gondry-Eternal Sunshine of the Spotless Mind



Richard Kelly - Donnie Darko



Jim Jarmusch- Dead Man

video my love

Bill Viola
In 1999 am vazut pentru prima data arta video. Era Bill Viola "The passing", nu-l gasesc pe net, dar asa am inceput sa lucrez video, am lasat balta grafica, desenul, am inceput cu foto, serii intregi de fotografi apoi mi-am luat o camera S VHS
un articol aici
\

fabrica

Toata lumea povesteste despre ce s-a mai intamplat la servici. Povestile sunt niste insiruiri despre ce si cum s-a lucrat, facut la job, ce s-a spus sefului sau colegilor despre una alta , detalii de productie, detalii legate de activitatea specifica jobului. Aparent fiecare povesteste fara sa asculte pe celalat. Totul este inflorit cu atitudinea avuta de la aroganta, la enervare, la umilinta sau stralucire. Relatiile interumane par stabilite de ceva atat de inuman ca procesul de productie intr-o fabrica automotive.
Fabrica care este cuprinsa in acelasi vesnic sistem de obitinere a profitului cu cheltuieli cat mai mici. Fabrica este conectata de alte fabrici. Scara ierarhica impune noi atitudini peste cele de baza. Fara aceasta ierarhie intre fabrici apoi intre oamni intreg sistemul nu ar mai avea sens. De ce ar mai veni atunci un sef de la o fabrica mai importanta in scara ierarhica sa faca presiuni asupra unui sef mai micut facandul prost in numele eficientei? Muncitorii sunt si ei prosti.
Povestile se invart in jurul egoului celui care povesteste . De obicei cel care povesteste explica ocupand intreg aerul de la masa cat de bine s-a decurcat si cat de destept este si cate poate, restul sunt evident mai slabi.
de fapt ce sa povestesti daca creierul tau este total ocupat de jobul tau, asa cum tot timpul tau este ocupat de jobul tau.
Interesant este cum rolurile prestabilite sunt imediat insusite odata locul ocupat in ierrahie. Muncitorul este prost, lenes, umil. Seful este arogant, activ, destept. Ce s-ar face muncitorul fara creierul sefuui. creierul sefului valoreaza de mii de ori mai mult ca muschii muncitorului. Muncitorul este asa de prost incat fara agresivitatea sefului nu ar putea munci, ar fi lenes ca o leguma. Muncitorul este negativ. Seful este pozitiv, iluminat si meditativ. Seful duce lupte inalte intre sefi spre obtinerea acelui profit cu cheltuieli minime fara care nu am putea exista.Batalia este necesara , este demna si este asa pentru asa trebuie sa fie.
Un sef isi spune ca este acolo pentru ca este cel mai bun. Un muncitor nu este acolo pentru ca nu este bun. Forta bruta este binevenita sa poata mai mult. Ficare trebuie sa-si joace rolul prestabilit ca intreg sistemul sa functioneze eficient. Muncitorul trebuie sa nu gandeasca, sa nu ceara mai mult, sa nu se planga si sa nu intre sau sa faca un sindicat. Nu este deloc "modern " sa mai lupti pentru drepturile tale. Mai bine ai lupta pentru un post de sef ca sa iti insusesti beatitudinea demnitatii.Daca esti pe un post de conducere ce vrei mai mult?
Si ne intanim din nou, si din nou, si din nou si de fiecare data ascult basme cu sefi, muncitori si programatori de productie. Dar cine este balaurul? Fabrica? Banii? Masinile?

muzica pentru curtea mea

Dimineata asta in curte la cafea stateam sub vita de vie exasperata sa ocupe tot ce prinde iar Toki si Uti lipite de ceasca mea sperau ... Marius cu tricoul "DIRECT FROM NATURE" manca o bucata de paine prajita. Urmaream linia stralucitoare a soarelui pe marginea obiectelor si in parul lui Marius.Totul era calm si ascultam Pete Namlook.

ejobs

8. Detaliati personalitatea dumneavoastra ( hobbyuri, aspiratii, ce va motiveaza, stil de viata si lucru, etc ).

asociala, aproape autista, zambesc rar, omor melci, am 2 caini si un copil, un cires si multa vita de vie, va rog angajati-ma

vara 1990

Primul anime vazut ever. Cat timp a fost acest anime la TVR impartit pe portii mici nu mai traiam pentru altceva , asteptam inebunita sa vine urmatoarea bucatica si urmatoarea bucatica iar cand s-a terminat imi venea sa ma sinucid. (Nu eram in stare nici sa urmaresc subtitrarea asa de concentrata eram pe imagini. )

arad impotriva mediului

De Ziua Internationala a Mediului 5 iunie primaria Aradului a decis ca este imposibil sa stinga luminile pentru cateva minute la cererea Ministerului Mediul. S-a scuzat ca de fapt iluminarea arhitecturala se aprinde la 10 si ca luminile trebuiai stinse la 9 jumate la cerere... este imposibil sa se opresaca iluminarea publica. Dar ca oricum sunt o serie de evenimente culturale pentru ziua mediului, concurs de desen, masa rotunda. Asa ca se intelege clar oameni buni este bine sa discutam dar nu sa si facem ceva, ca a face ceva pentru mediu este imposibil. Pe de alta parte nici urma de actiune clara in sensul protejarii mediului, padurile se taie in continuare, masinile curg in continuare, energia alternativa nu este etc

Altceva ce am gasit pe net este de dragul artistilor aradeni. 35 de copaci taiati pentru uniunea artistilor plastici.

Aici in vest oameni sunt mai civilizati ;).

Eu, Jonny Depp

Citind pe net despre cum sunt educate fetele noatre de reviste gen "Cool girl" si de vedete din muzica si tv, normal ca ma gandeam la mine si la idolii din adolescenta mea. Fetita mea de 3 luni deja a intrat in procesul de formare. Cam toata lumea ii zice ca este o fetita frumoasa, dar i se si reproseaza chestii de genul vai dar nu plange ca esti asa frumoasa cand nu plangi, nu te incrunta tot din aceleasi motive, de parca frumusetea este tot ce-i justifica existenta....(daca nu esti frumoasa atunci nu vei prinde un barbat adevarat, nu te vei casatori la timp, adica pana in 30, dupa 30 oricum nu mai esti frumoasa asa ca s-a zis cu viata ta, dar poti oricand incerca modelari corporale, haine scumpe si farduri... mai mult nici nu trebuie in afara de o cariera de secretara gen Cosmopolitan la oras, 2-3 copii daca esti la tara , asta este viata simpla a femeii...)
Sa revin la mine, si mie mi s-a tot reprosat ca sunt dezordonata, ca uite cum ma imbrac!... ca fetele lu X sau Y uite ce ingrijite si frumoase sunt, etc etc
Dar acum imi dau seama ca neregula avea o sursa ciudata ( la un moment dat chiar mi s-a reprosat cel mai ingrozitor lucru ce-l poate auzi o fata educata in spiritul " fata frumoasa", si anume ca umblu si ma imbrac ca un baietoi), deci pe la 14 ani eram fan "21 jump street". Dupa revolutie ai mei au cumparat satelit si stateam ore intregi paralizata in fata TV-ului. Cand eram la scoala la internat visam cu ochii deschisi seriale TV si filme. Nu intelegeam germana , inca, si engleza foarte putin, dar eram obsedata.
Si uite asa ca fiind empatica cu Jonny Depp personajul principal din serial am inceput sa adopt acelasi melodramatism si mai ales acelasi gen de imbracaminte, numai ca eram fata.
Cum poti sa te identifici cu un personaj masculin? Simplu, daca nu erau personaje feminine in film in care sa ma regasesc, l-am gasit pe asta. Din copilarie in ceea ce citeam , sau in desene animate de exemplu, nu gaseam personaje cu care sa ma fi identificat ca fata, fetele in general erau acolo de decor, sau de frumusete plapande si tremurande, sensibile si cu nevoie de protectie, de obicei lesinau la mai multa actiune si suspans, eu in schimb eram foarte interesata de personajele de actiune. Nu ma interesau personajele plate si simple, statice.
In Jules Verne si Alexandre Dumas de multe ori ma imaginam un personaj misterios feminim mascat in barbat. Jane Eyre a devenit o luptatoare enervata... In Robin Hood eram din nou acel personaj misterios, ca si in Robinson Crusoe... Jonny Depp interpreteaza rolul unui politist sub acoperire implicat mult prea emotional in cazurile de rezolvat in randul tinerilor.


hmmm, ce sentiment misto....
parca si seaman un pic cu Jonny Depp ;)))

and our pets

and a lot of snails